Aroganți mici și pufoși, l-am readus pe Cetățeanul Coman

În fața evidenței, numai proștii nu se schimbă.  Așa că, după ce-am observat că onor politicienii cărora le-am ținut discursuri despre cum să facă dracului ceva pentru țara asta și pentru noi, și care mișcau din cap precum cățelul din spatele Daciei de altădată, s-au apucat de cu totul altceva, iar unii nu s-au apucat de nimic de-a dreptul, am zis că nu se poate să-i lăsăm chiar așa, nerezolvați. Iar noi să rămânem nevorbiți.

Adică și phutuți și pe întuneric și cu banii luați și pe muțește? Deci, vorba maestrului bibliotecar, nu. Să fie cu Cetățeanul Coman!

În definitiv, Cetățeanul Coman e un clevetic profesionist. Nu s-o pricepe el la strungărie, dar a cules toate glumele de atelier, nu știe cu târnăcopul, dar le mânuiește bine din cuvinte. Obraznic, se ia la bobârnace cu toți băieții din politică, inclusiv cu ăia care veneau cu mici căști în ureche în platourile de televiziune, ca să le șoptească răspunsurile alți papagali din gașcă, amușinând disperați de pe hol. Băiat curat de Tomis Nord, e crescut printre adevărații miniștri ai Turismului, pe care îi iubeau toate scandinavele venite pe Litoralul românesc, e plin de tupeu, știe să râdă cu gura până la urechi, să dea bine cu pumnul verbului, să scuipe ironiile prin colțul buzelor.

Am acceptat, așadar, propunerea stăruitoare a lui Sorin Lucian Ionescu, pamfletar de soi bun (alt obraznic, să nu-i spuneți c-am zis eu!), de a reveni pe sticlă, în pielea Cetățeanului. Ne vom vedea, la început, săptămânal, joia, de la opt ș-un sfert, la Neptun TV, dar vă pregătim și surprize!

PS Aroganți mici și pufoși, știu că v-ați veselit peste poate când am promis că nu voi mai comenta chestiuni politice și administrative pe la televiziuni, dar așa gălăgie mare ați făcut aruncându-vă chiloții-n tavan de bucurie, că nu m-a lăsat inima să nu vă stric cheful. Ne vom distra. NOI ne voi distra, voi…