Aplaudacilor domnului președinte Țuțuianu

Zilele trecute, notam, cu amărăciune, că președintele CJ Constanța, Horia Țuțuianu, un politician din garda tânără a PSD, părând mai degrabă om de administrație decât politruc roșu-n cerul gurii, a preferat să taie de pe listă bugetarea Festivalului Antic de la Constanța, CEL MAI LONGEVIV eveniment cultural al orașului de după loviluție. Dar a aprobat cu amândouă mânuțele, chiar burzuluindu-se la niște consilieri liberali prost pregătiți la capitolul comunicare, evenimentul cultural – științific (hă?!) cu mititei, cefe de porc la grătar și bere la dozator purtând academicul nume de Festivalul Berii. Băgați cultura-n dubă! zbiera un bastonar cu trei neuroni pe vremea marinelului de la Cotroceni. Domnul Țuțuianu a băgat-o la cârciumă… un boier, ce mai încolo-încoace.

Deși ar merita să ne întrebăm de ce paștele mă-sii trebuie să primească un purcoi de bani un eveniment unde niște tipi vând mici și bere de le crapă de fericire conturile în bancă, deci ar putea foarte bine să fie finanțat din bani privați – așa cum făcea, pe vremuri, Miki Cumpănă, șefa Telegraf Advertising, care mai făcea și un profit frumușel, nu doar achita hangaralele manifestării! – n-o să ne întrebăm asta, deoarece e de datoria unor instituții ale statului să își pună astfel de întrebări. Să se autosesizeze adică, ceea ce nu se va întâmpla, doar știm și noi ce sinergii curg prin centrul civic al municipiului portuar.

Doresc să vă comunic zâmbind, câteva chestiuni, dat fiind că aplaudacii domnului președinte Țuțuianu au sărit degrabă la gâtul meu, acuzându-mă ca am interese. Interese am, dar nu din alea unde bat ei apropouri, de ciordiles, ci culturale. O să detaliez mai jos.

Până acolo, tactică de manual comunist de comunicare, doresc să fac o observație. Dacă în urma președintelui de Consiliu Județean Stelian Duțu au rămas sediul Bibliotecii Județene Constanța, Pavilionul Expozițional și Anticvariumul de la Cetatea Histria, dacă în urma președintelui CJ Nicușor Constantinescu a rămas reabilitarea completă și modernizarea Complexului Muzeal Adamclisi, în urma președintelui Horia Țuțuianu o să rămână exact ce-a zis băiatul ăla șefului său, Dragnea: NIMIC. Cele câteva aparate cumpărate prin spital și câteva inaugurări stupide cu busturi ale unor oameni despre care zâmbitorii în fotografiile de PR e greu de crezut că au habar cine sunt, nu îl autorizează pentru memoria publică, rezervându-i, cel mult, un loc într-un colț de hârtie, mâncată de igrasie, în sediul Arhivelor. Păcat, ar fi putut mai mult, fiindcă începuse bine, dar…

Horia Țuțuianu începuse bine și cred că am un merit în acest sens. Am stat pe capul lui și al staff-ului său de comunicare, explicând – fără gânduri de foloase materiale – importanța recuperării, reabilitării și punerii în valoare a patrimoniului cultural, precum și dezvoltarea unei rețele educaționale de evenimente și programe bazate pe resurse muzeale. S-au discutat, nu exagerez, soluții win – win pentru toate părțile care au avut urechi de auzit și neuroni de gândit. Părea că, în sfârșit, după ultimul proiect al lui Ceaușescu și aberația șantieristică de la Capidava, se va porni cea mai mare, mai complexă și mai bine fundamentată campanie de reabilitare a patrimoniului dobrogean. Astăzi constatăm că e doar un fâs, frate geamăn cu reabilitarea Cazinoului. Dar, putem servi niște mici cu bere, nu?

Ba, mai mult, amintindu-și că i-am promis sprijinul meu fără rezerve în orice proiect privind patrimoniul istoric, președintele Țuțuianu mi-a propus o funcție în cadrul Muzeului de Istorie, unde urma să îmi rup spinarea pe bani puțini creând un birou eficient de comunicare și de atragere de finanțări în diverse proiecte pe care urma să le propunem instituțiilor guvernamentale, europene și private. Eu nu am lucrat NICIODATĂ la stat, indiferent de formele sale bugetare, am modul meu de viață destul de dinamic, m-am cam codit, dar s-a insistat foarte mult, până când am scris toate documentele necesare și le-am depus spre aprobare. Dar, după ce m-a bătut la cap până mi l-a făcut cât o baniță, brusc, domnul președinte s-a sucit, punându-mă într-o situație jenantă, de a da explicații – de ce nu mai merg la Muzeu – celor care nu le primeau de la el, fiindcă omul nostru avea grijă să dea bir cu fugiții. Poate la niște mici și-o bere?

Am ajuns și la povestea cu interesele, de care se agață, puțin disperați, aplaudacii. Anul trecut, am făcut anticameră la președintele Țuțuianu cât m-au ținut nervii pentru bugetarea Festivalului Antic, cel mai longeviv eveniment cultural al Constanței, pentru care nu am cerut 100.000 de euro, precum am auzit că au primit băieții cu micii și berea, ci doar 10.000 de euro. După îndelungi insistențe, în pragul evenimentului, aproape cu participanții pe drum, organizatorii festivalului nu i-au primit nici pe ăia 10.000 de euro, astfel că grupul non-profit pe care îl conduc i-a sprijinit pe organizatori și a adus sponsori în valoare de vreo 2000 de euro, iar eu personal am scos din buzunar încă vreo 500 de euro. Evenimentul a fost promovat la nivel național, în direct în prime time la jurnalul de știri al Antena 1 – mulțumesc, din nou, prietenilor, pentru ajutor! – și Consiliul Județean s-a umflat în pene cu un eveniment pentru care am dat bani, nu am încasat bani, așa cum aplaudacii președintelui Țuțuianu mă acuză, probabil încurajați de el, altfel nu cred că ar avea curaj. Sau, le-o fi promis o scoatere la mici și bere?

Dar, să nu-și facă griji președintele Țuțuianu. O să i le spun negru pe display sau verde-n față și de acum încolo, așa cum am făcut-o mereu. Oricâți aplaudaci de-ai domniei sale plătiți din bani publici sau privați ar sări cu gurițele pe mine. Cu ferma convingere că-i fac un bine comunității și chiar și domniei sale personal.