De ce le stă în gât Sorin Colesniuc, directorul Muzeului de Istorie

Cuvânt înainte: După votul împotriva directorului Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, din ședința Consiliului Județean Constanța de ieri, nu-mi vine decât să formulez o întrebare, desigur, retorică, la adresa a doi peneliști din grup, fiindcă la restul nu mai am demult pretenții: Vă place cum a ajuns acest partid preșul pe care își șterg ciubotele și își scuipă interesele un șmecher sau altul, care ba țin pe-acasă volumele conducerii de partid, ba plătesc basculante de biștari pentru campaniile electorale ale aceleiași conduceri? E retorică, nu trebuie să răspundeți. 

De fapt, gonirea lui Sorin Colesniuc din fruntea Muzeului de istorie, cu orice preț, se întâlnește cu o serie de legende din care, fiindcă e frumos să le enumerăm, voi menționa doar două, asigurându-vă că sunt mult mai multe, culminând cu proaspătul dezastru de la Lupoaică.

Colesniuc este cel care s-a opus din răsputeri desfințării Muzeului de Istorie de la Mangalia, care a fost transformat de actualul primar, penelist de frunte, despre care surse din partid spun că îi dă ordine lui nea Finanță, pe care acesta din urmă le execută întocmai și fără să cârâie (se mai spune că prietenii știu de ce) într-o anexă a Primăriei Mangalia purtând numele de serviciu sau direcție, nici nu contează. Contează că instituția, care avea o poziție independentă de administrația locală pentru a se putea opune la eventuale abuzuri asupra siturilor istorice, este acum în subordinea instituției care emite autorizațiile de construcție.

La Bisericuțele de cretă de la Murfatlar, de care îi doare-n cur pe toți responsabilii administrativi ai județului, se pregătea să dea o mătură de zeci de mii de euro o firmă, faptă despre care ne-ar putea povesti mai multe subalternul politic al marelui turnător bețiv, pemepistul Claudiu Palaz. N-a mai apucat firma să dea mătura aia glorioasă, fiindcă a dat-o muzeul, cu propriul angajat și ajutorul primăriei Murfatlar, fără nici un euro. O mare pierdere experiența la măturat a firmei, faptă de care ziceam că ne-ar putea povesti domnul Claudiu Palaz, vremelnic vicepreședinte al Consiliului Județean Constanța, cel care se visează deputat, dacă îi dă voie turnătorul bețiv Petrov.

Ajung legendele astea două? Nu?

Atunci să adăugăm că după evenimentul criminal de la Lupoaică, unde excavatorul galben (o fi liberal și el?) a mușcat cu poftă din cetatea Tomis noaptea, ca hoții, peneliștii încălzesc pe margine doi candidați la conducerea Muzeului de Istorie, amândoi gata să aprobe orice demolare, orice descărcare venită de Sus. Unul dintre ei e un progresist, dacă mă-nțelegeți ce vreau să spun, adus pe filiera domnului Puiu, gata să fie proptit șef, iar celălalt, eheheeee, celălalt… se zice că i-au dat lacrimile de emoție când…

Poate că, deși nu-i stă în caracter să facă asta, Sorin Colesniuc se va lupta în instanță cu politicienii care se pricep la Istorie cu ajutorului ordinului de plată. Nu de alta, dar are dreptate cine a spus că în spatele raportului directorului Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța stă, de fapt, munca oamenilor din acest muzeu, arși de soare pe câmpuri, topiți de căldură prin șanțuri, intoxicați cu praful din clădirea fisurată în care muncesc zi de zi, fără să crâcnească.