Ștefan Mihu: Români, să fim mândri de tricolorul românesc!

”După cum este cunoscut, la 26 iunie, sărbătorim Ziua Drapelului Național, eveniment instituit prin Legea nr. 96 / 1998.

Culorile drapelului național roșu, galben, albastru (cu albastru la catarg, dispunere verticală și raport lățime / lungime de 2/3) datează din 26 iunie 1848, odată cu revoluțiile burghezo – democratice din Țările Române, prilej cu care „tricolorul” a fost adoptat ca „simbol al națiunii române”, fiind considerat de revoluționarii de la 1848 drept „stindard al libertății” si „steagul național al tuturor românilor”!

Distribuția egală a culorilor pe drapelul național semnifică ideea de egalitate, poziționarea culorilor este pusă in legătură cu conceptul de verticalitate, iar alegerea unui număr de trei culori are o semantică heraldică legată de ideea de perfecțiune și desăvârșire, coexistenta celor trei elemente fiind, de altfel, relativ frecvent întâlnită pe plan internațional (de exemplu, există o preferință „tricolora”, precum si dispunerea pe verticala a culorilor și in cazul drapelelor altor state europene, precum Franța, Italia, Belgia). De remarcat că, de-a lungul timpului, au existat unele „variațiuni”, în ceea ce privește dispunerea, intensitatea și saturarea cromatică a steagului național, cu precizarea că actuala poziționare si configurație a culorilor s-au păstrat neschimbate, începând cu 1866.

De menționat că drapelul țării noastre include – prin Legea nr. 146/2016, pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema țării și sigiliul statului – prezența unei steme de stat, aspect care depășește cu mult semnificația unei simple prezențe decorative.

Și aceasta pentru că, însemnele heraldice ale stemei de stat a României – „scutul mare, pe albastru” si „acvila de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan” – prezintă o relevanță, precum si o încărcătură emoțională si spirituală cu totul deosebite, cu referire directă, în primul rând, la afirmarea clară și incontestabilă a atributelor de suveranitate și independență națională ale statului si națiunii române!

Importanța Zilei Drapelului Național depășește cu mult pe cea a unei simple date aniversare. Vorbim despre un simbol incontestabil si esențial al identității și ființei naționale, indisolubil legat de istoria si devenirea istorică multi-milenară a poporului român, chiar dacă drapelul de stat, ca atare, apare în istoria mult mai recentă a națiunii noastre.

La acest moment aniversar, toate autoritățile și instituțiile publice, la nivel central si local, au responsabilitatea și, în același timp, obligația de onoare de a afișa și cinsti în mod special drapelul național, prin organizarea unor manifestări culturale, artistice și științifice, care să evidențieze importanța istorică deosebită a acestui moment, inclusiv prin ceremonii și parade militare, în cazul unor instituții, precum Ministerul Apărării Naționale și Ministerul de Interne.

În același timp, ceremonii simbolice de marcare a evenimentului pot fi organizate la sediile tuturor Misiunilor diplomatice și consulare ale statului român de peste hotare, inclusiv in cazul Misiunilor permanente pe lângă instituțiile si organizațiile internaționale.

Români, sa fim mândri de tricolorul românesc și să cinstim cum se cuvine Ziua Drapelului Național!”

Ștefan Mihu, senator PSD Constanța