O nouă specie de broască ţestoasă, contemporană cu dinozaurii pitici din Transilvania, a fost descoperită de paleontologi pe teritoriul Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, informează un comunicat al Universităţii din Bucureşti, citată de Agerpres.
Paleontologii au denumit noua descoperire Dortoka vremiri, în onoarea celebrului paleontolog român Matyas Vremir, decedat în iulie 2020.
Specia nou descoperită face parte dintr-o familie mai mare de broaşte ţestoase specifice mai mult emisferei sudice. Fosilele celei mai apropiate dintre rudele sale datează de acum circa 57 de milioane de ani şi au fost identificate în nord-vestul României. Astfel, această nouă descoperire oferă o perspectivă importantă asupra identităţii supravieţuitorilor extincţiilor în masă, de la sfârşitul Cretacicului, care a dus la dispariţia dinozaurilor.
Kallokibotion bajazidi a fost prima specie de broască ţestoasă fosilă identificată de pe actualul teritoriu al Geoparcului Ţara Haţegului, contemporană cu dinozaurii pitici. Această specie era comună, dovadă fiind resturile ei, care se regăsesc din abundenţă în rocile fosilifere de aici. Dortoka, spre deosebire de Kallokibotion, era o specie mai rară. Acest motiv, dar şi dimensiunile ei mai mici, explică cum de a ajuns să fie identificată abia după un secol de cercetări.
Exemplarul fosilizat studiat este foarte bine conservat şi oferă o mulţime de detalii referitoare la această specie de broască ţestoasă. Carapacea descoperită este aproape completă, are aproximativ 19 cm lungime şi o formă ovală. Plastronul (abdomenul) s-a păstrat în întregime, având o lungime de 15,5 cm. Ambele, carapacea şi plastronul, prezintă ornamente caracteristice genului de ţestoase Dortoka şi sunt mai subţiri decât cele ale contemporanelor lor, broaştele ţestoase Kallokibotion, care erau de talie semnificativ mai mare.